A venit, a venit....toamna

2010 este anu de gratie in care am participat si eu le un "maraton" mai exact m-am tarat 10 km in cadru organizat. Am spus atunci ca imi place chestia asta adica desi e greu iti ofera anumite satisfactii si chiar mi-am propus sa repet experienta fixandu-mi anumite teluri pentru anu in curs printre care si participarea la http://landkreislauf-regensburg.de/. Din pacate nu am reusit sa particip chiar daca din fericire m-am tinut de alergat. Motive ar fi destule insa cel mai insemnat motiv a fost ca echipa s-a tras pe cur...ca nu suntem destui ca alea alea...eu cred ca totul a fost doar un mare partz din partea celui care a venit cu ideea de a forma o echipa....si eu am pus botu ba chiar am si inceput sa ma pregatesc... da nu imi pare rau. In fine e si vina mea ca daca chiar imi doream gaseam alta echipa sau ma rog strangeam eu inca 9 oameni ca nu era asa greu. Intre timp a venit toamna si ca sa inlocuiesc cumva golul ramas de neparticiparea la http://landkreislauf-regensburg.de/ am gasit alt eveniment frumos si anume "Regensburger Leukämielauf". Numele cred ca spune totul, se alearga pentru a strange fonduri ...pentru ai ajuta pe cei care au probleme serioase in viata asta. Cred ca este un scop nobil asa ca m-am inscris fara sa ma gandesc prea mult iar daca imi va fi greu trebuie sa strang din dinti si sa ma gandesc ca altora le este de milioane de ori mai greu ! Sincer vorbind cel mai greu mi-a fost sa renunt la o zi de catarat foarte frumoasa cu mult soare, poate prea mult pentru luna Octombrie. Am scos 10,6 km in o ora si vreo 3 minute...nu stiu exact timpu ca m-am uitat la cronometru oficial destul de tarziu dupa ce imi mai revenisem de la efort. Cursa nu a avut istoric, ritmu am reusit sa il mentin constant si scazut tinand cont de marea de participanti care m-au intrecut insa am ajuns destul de onorabil tinad cont ca dupa mine au mai terminat inca o mare de oameni :). Din pacatate nu am nici o poza cu mine, asa ca pentru poze de la acest eveniment va invit pe siteul oficial "Regensburger Leukämielauf".

asa imi place si mie toamna...

A venit toamna si sunt intr-o dilema acuta daca sa ies la stanca sau sa ma antrenez la sala (pe plastic) pentru multitudinea de evenimente ce se anunta in toamna-iarna aceasta. Parca vad ca daca imi propun sa ies mai mult la stanca va incepe sa toarne si sa ploua non stop, iar daca imi voi propune sa ma pregatesc la sala va fi soare si frumos asa cum e acum :))

Pentru inceput vreau sa particip la un maraton de catarat in Munchen. Vor fi 8 ore de catarat cu coarda, sper sa reusesc sa catar cat mai multe trasee dar sa ne simtim si bine.

Ca si pregatire pentru acest eveniment am ales sa catar cat mai mult, si uite asa am reusit cateva trasee frumoase la o faleza noua de prin imprejurul Regensburgului, unde in 20 de minute cu masina sunt acolo. Imi place faleza deoarece sunt trasee pe "masura" mea, adica predominant 7-/7. Poze de la cele 2 iesiri cate am facut nu am pentru ca iesirile au fost facute in mod "expres" adica scurt si la obiect :), insa am reusit sa pun mana pe un topo al carui autor e neconoscut.

Motivatia este la un nivel destul de ridicat atat de ridicat incat imi pun in cap ca trebuie sa ajung si la bolovani in zona Petrohrad, chiar daca stiam ca daca merg acolo o saptamana dupa aia o sa am mainile distruse si nu prea o sa pot sa mai catar. Totusi am noroc de un weekend prelungit cu prognoza de vreme buna si sunt mega hotarat ca macar o zi sa trag o fuga la bolovani. Si de data asta norocul e de partea mea, mai exact am parte de o vreme excelenta dar si de o companie de vis mai exact Adi, Andrei (Nutu) si Lucas ! Imi pare foarte rau pentru Adi care are glezna cat un butoi si nu se poate catara insa sper ca macar farmecul padurii Bohemice sa ii fi umplut cat de cat golul produs de imposibilitatea de a se catara si el.

Lucas cati ani ai ?

Ne-am decis sa vizitam o zona necunoscuta mie asa ca odata ajunsi in padurea fermecata incepem sa cautam bolovanii. Vreau sa spun ca de data asta mi-a placut si cautatul, padurea asta chiar are ceva fermecat. Nu trece mult si gasim si bolovani numa buni de boulder.

aha aici e un traseu fain..

Eu sunt super entuziasmat de ce am gasit aici si abia astept sa incepem ! Insa se pare ca si Lucas e super fericit si entuziasmat si incepe sa catere tot ce apuca, nu il intereseaza ca bolovanu e pe masura lui sau e prea urias pentru el, el vrea sa catere !! vazandu-l cat de bucuros si entuziasmat e imi dau seama ca cel putin si eu sunt exact ca si el, adica un copil numa ca nu ma manifest chiar la fel:))

Lucas si-o tras antrenor serios...:)

Incepem sa cataram si il las pe Andrei sa aleaga liniile pentru ca are o experienta mult mai mare si nu imi pare rau pentru ca eu cel putin m-am simtit excelent. In iesirea asta am simtit ce inseamna sa ai pe cineva aproape care este muuult mai bun decat tine si care te ajuta, ca urmare imi ies niste trasee foarte frumoase si sunt la limita sa scot si ceva astronomic de tare pentru mine (un 6B+)...dar sigur voi revenii in zona !

o zi perfecta..

Timpul parca zboara la fel ca si pielea de pe degete si mama natura de binecuvanteaza cu un apus de soare care ne lasa masca pe toti. Cerul parca a luat foc iar efectul este accentuat de frunzele ruginii ...

de vis...

Vreau sa mentionez ca toate pozele au fost realizate de Andrei si Adi carora le multumesc inca odata ca m-au insotit la bolovani si sper sa nu va suparati ca am folosit pozele voastre...insa uneori o poza buna tine loc de 1 milion de cuvinte...