...de vara

M-a cam lasat inspiratia, probabil m-a batut prea mult soarele la cap, sau poate incep sa realizez ca nu prea mai am ce scrie fara sa ma repet intr-o masura mai mare sau mai mika. In fine poate si faptul ca viata uneori nu iti permite sa faci doar chestii spectaculoase/periculoase/interesante pe care sa iti vina sa le pui pe blog...

Au fost multe chestii "de vara" in luna august incepand de la vacanta de vara, canicula de vara si chiar si o ploaie de vara pe care am savurat-o din plin atat de plin incat a trebuit sa-mi schimb si chilotii de pe mine:).

Am inceput sa ma simt in concediu incepand cu o iesire la stanca impreuna cu o familie de polonezo-germani cu care ne intelegem bine, si carora le place si lor cataratul. De ce am inceput chiar atunci ei bine am reusit un traseu super tare (pt mine) la care pana nu demult doar priveam cum il lucreaza altii :)) si chiar nu am vazut prea mult lume sa il lege desi cica e numa 7/7-, insa ma gandesc ca astia bazatii nu se mai dau pe el :)) Oricum o frumusete de traseu cu un pas destul de luuung in sensu ca odata ce intri in zona cu probleme nu o mai parasesti pana sus sub top...adica cam jumate de traseu :)) sa incerc sa il descriu un pic ... intrarea e pe o fata cazuta care incet incet devine verticala. Pana pe la mijloc nimik special, trebuie avut grija insa sa nu te obosesti pe zona asta ca dupa aia ai probleme mari mai incolo. De la mijloc incepe o surplomba mika nu foarte accentuata doar cat sa simti cum te trage curu in jos. De aici incep problemele, o miscare lunga la o gaura exact de doua degete pe care trebe sa le bagi taman invers de cum ti-ar venii mai bine, adica gaura e in dreapta iar degetele trebuie bagate tot spre dreapta. Urmatoarea miscare e la o scursa in stanga sus, la care se ajunge doar daca te joci cu picioarele astfel incat centru de greutate sa se mute in stanga, dar nu foarte mult sa nu iesi din gaurica din dreapta. Daca ajungi la scursa cam in acelasi moment iti iese si mana dreapta din gaura ...fie ca vrei fie ca nu vrei, asa ca daca nu stai bine pe picioare te-ai duuus. Scenariu se repeta adica iarasi o gaura de doua degete jumate de data asta in dreapta dupa care undeva suuus in stanga o scursa la care se merge hotarat si normal cu picioarele foarte bine pozitionate. Urmeaza ceva prize bune de unde asiguri ultima asigurare si topu. Nah ca deja am scris gramada :)) sper sa nu faceti crampe de ras de la descrierea mea de amator ...atentie descrierea e de amator...ca in rest eu sunt profi :)) In fine m-a marcat mult reusita traseului mai ales ca am reusit second go, sincer inca nu imi vine sa cred ca am reusit, abia astept sa incerc o repetare sa vad daca chiar am reusit sau doar am visat :)) Dupa lupta asta scurta si intensa am plecat in locuri mai calde sa ne relaxam. De data asta am ales ca si destinatie Mallorca si nu ne pare rau de alegere, totul fiind perfect si ce e mai important Lucas si Dani s-au simtit excelent iar noi am avut chiar si timp liber asta mai ales datorita bunicilor Viki si Dodo care ne-au ajutat mult in acest sens. Pe o insula atat de pasionala cum e Mallorca era si greu sa nu aprinda in noi acea flacara interioara care.....incep sa aberez ? ce vreau sa spun e ca fiecare memebru al "expeditiei" si-a gasit/exercitat cate o pasiune, Viki a pictat/desenat cam tot ce se putea....

Lucas si noua lui pasiune...

Dani si noua lui pasiune...

si a mea pasiunea ...

Vacanta asta a fost de vis, si imi e destul de greu sa imi scot din minte locurile astea frumoase, asa ca fizic am revenit in Regensburg insa mental sunt undeva pe drum. Si ca sa sincronizez fuzicu cu mentalu am zis ca pornesc si fizic la drum numaidecat si uite asa am ajuns si in Timisoara, unde am vizitat sala One Move. Foarte faina, se vede ca o pus multa pasiune baietii Radu si Adi. Aici mi-am lasat un rand de piele de pe degete pe care apropo o declar nula :)

La sala One Move ... lume multa lume buna

In weekend trag o fuga pana in Herculane si ajung si eu in premiera la Surplomba, aici sunt indrumat de Markus catre un traseu foarte frumos Udele ... cum in zona sunt trasee destul de grele ma decid sa lucrez la acest traseu in speranta ca va iesi si uite asa toata ziua dau incercare dupa incercare. Dupa fiecare incercare mai "dezleg" cate un mister si imi imbunatatesc parcurgerea, totusi aveam deja 3 incercari si nu il reusisem, era destul de tarziu si ma decid sa mai dau o ultima incercare sa si dezechipez traseul, si ma decid sa imi eliberez orice gand, sa nu ma gandesc la nici o miscare grea ce avea sa urmeze...citisem eu ca dupa un timp corpul invata miscarile automat in urma repetitiilor asa ca ma concentrez sa ma eliberez de prea multe tactici si doar sa catar. Succes maxim !! imi iese traseu si sunt super fericit dar si stors dupa o zi de munca.

Mardale bea Apa n pas...

Desi pana acum nu prea am mai fost in zona asta deasupra de hotelu Roman abia astept data viitoare cand o sa revin la aceste faleze pentru ca am mai vazut ceva trasee pentru mine...adica ceva trasee care daca le lucrez cat de cat, cred ca ar trebui sa iasa....pana atunci sper sa aud vesti bune de la Markus si Mardale care stiu ca au si ei proiecte in zona.

Markus a iesit la pescuit de Sharky...

Drumul spre casa este foarte greu nu neaparat ca imi vine greu sa parasesc Herculane ci si pentru ca oboseala si-a spus cuvantu, insa am ajuns cu bine ca dovada scriu acest blog...

München - Boulder World Cup 2010

Ultimu weekend din Iulie avea sa aduca la München ultima etapa de cupa Mondiala la Boulder care va reprezenta si marea finala din 2010, iar lupta pentru locul I este deschisa atat la fete cat si la baieti. La acest eveniment participa si Adi Margea deci am motive suficiente sa merg sa vad live care e atmosfera (din randul spectatorilor) la un eveniment de asemenea anvergura. Mi-as fi dorit foarte mult sa merg si in ziua de vineri cand la calificari a fost o lupta acerba pentru un loc in semifinale insa programul de la lucru nu mi-a permis nici macar sa ies la o ora mai rezonabila sa vad live pe net transmisia, asa ca sunt foarte hotarat ca sambata sa nu pierd semifinalele.
Zis si facut, sambata pe la 12:00 ajungem la Olympia Park care este immmmeeens si ne ia ceva timp sa gasim panourile de boulder. Credeam ca a inceput Oktoberfest, muzica, spectacole peste tot, se pare ca asa arata un weekend obisnuit pe aici...fain ! Ajungem in cele din urma la panou si parca sunt fermecat de ceea ce vad....cei mai buni sportivi de pe planeta se lupta pe niste trasee....n-am cuvinte...grele, spectaculoase, imposibile si totusi "facubile".

Masculin si feminin...spectacol !!

De atmosfera ce sa zic, fiecare reusita era intampinata de un ropot de aplauze din randul spectatorilor iar incurajarile veneau neintarziat in momentele dificile ....care dupa mine erau non stop...adica fiecare miscare mi se parea super dificila :))

Juliane Wurm pe un traseu super spectaculos...

Am ajuns la fix inainte de a intra greii pe scena, numai bine sa ma introduca Adi in atmosfera si sa imi explice unde sunt traseele mai tari si alte informatii tehnice. Urmarim evolutiile si ne bucuram de fiecare reusita chiar daca nu ne leaga nimik de vreun concurent anume, fiecare reusita este aplaudata si ne bucuram sincer de succesu lor.

Killian da top (second go) la un traseu pe masura lui...

Ce se desfasoara sub ochii mei este foarte spectaculos si simt efectiv cum mi se incarca bateriile si parca explodez de dorinta de a catara si eu ceva...cred ca daca cineva imi propunea sa incerc un traseu din asta imposibil eram atat de motivat incat il incercam...chiar daca poate nici prizele de pornire nu le puteam controla :)) oricum sentimentu este foarte interesant si urmarindu-i pe acesti campioni la lucru este foarte motivant.

Natalija Gros una dintre cele mai spectaculoase concurente ...

A existat ceva care m-a deranjat putin in organizarea evenimentului si anume muzica care era data putin cam prea tare. Bine ca dupa ceva timp m-am obisnuit si nu ma mai deranjat sau am fost prea prins sa o mai bag in seama ...oricum in afara de chesti asta totul mi s-a parut la inaltime in conformitate cu calitatea spectacolului...

Alex Johnson face show prin evolutiile ei..

O sa ma opresc aici din laude la eveniment si spectacol insa nu inainte de a anunta castigatorul si anume pe Adam Ondra care a reusit performanta incredibila de a devenii campion mondial si la boulder dupa ce anu trecut a iesit campion mondial la escalada....evolutiile lui...spectaculoase si sincer incredibile... Am reusit sa anticipez un top din semifinala si i-am filmat reusita cap- coada...asa ca enjoy:

Adam Ondra

Dupa semifinale Adi vine cu propunerea sa mergem la noua sala de boulder deschisa de curand in München care se anuntase a fi cea mai mare sala de boulder din lume....nu stiu daca o fi chiar asa insa mie mi s-a parut mare si frumoasa. Si nu doar mie ci si la Lucas care a avut o camera speciala doar pentru el

campionu meu ...

Sala este atat de mare si imbietoare incat parca as vrea sa ma dau pe toate traseele, si uneori nu tin cont ca poate traseele sunt prea grele pentru mine. Vine si Catalin caruia a trebuit sa ii aduc aminte ce eveniment are in ograda si uite asa petrecem cateva ore la sala Boulder welt.
Seara la finala nu mai ajungem pentru ca minorii Trandafir (Daniel si Lucas) incep sa protesteze la orice actiune semn ca sunt cam obositi prin urmare noi ne retragem acasa, iar eu ma aleg si cu o frumusete de febra musculara la antebrate...semn ca am facut un antrenament folositor.

C'est moi...

Si la sfarsit un mesaj personal pentru cinave drag noua...draga Iuli iti dorim un sincer La Multi Ani !!! te saluta cu drag Lucas, Dani (el inca nu stie cine esti da l-am convins noi), Simo si subsemnatu!